Despre Covasna se spune că este un județ sărac, pentru că așa indică PIB-ul, însă acesta deține una dintre cele mai mari, mai bogate și valoroase zăcăminte de apă minerală din Europa.
În Covasna sunt mii de izvoare de apă minerală — unele devenite branduri, altele cunoscute doar de localnici care le folosesc ca leacuri pentru diverse boli. În unele localități aproape că nu găsești fântâni cu apă dulce, doar apă minerală pe care o scoți cu ciutura. Fiecare cu alt conținut, cu alt gust și cu alte proprietăți curative.
Pe vremuri, atunci când oamenii din zonă aveau vreo problemă de sănătate, nu dădeau fuga la medic, ci mai degrabă căutau un izvor cu apă minerală tămăduitoare.
În stațiunea Vâlcele, de lângă Sfântu Gheorghe, cândva mai celebră decât Karlovy Vary, există un izvor de apă minerală cu un conținut extrem de mare de magneziu, 335 de miligrame la litru, prin urmare este un excelent remediu pentru una dintre bolile secolului — stresul. E bună și pentru gastrite, ulcer, osteoporoză, reumatism și multe alte boli care se tratează cu bani mulți și pumni de medicamente. Oameni importanți au venit de-a lungul timpului la Vâlcele pentru a face cură cu apă minerală și băi ”clocotitoare”. Chiar și capete încoronate, printre care Carol I și regele Ferdinand al României.
Voievodul sârb Miloș Obrenovici, care a vizitat Vâlcele în 1841, a donat bani pentru ridicarea unei biserici după ce s-a vindecat în urma tratamentului făcut în această stațiune. Dar pe aici au trecut și Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Anton Pann, Dimitrie Bolintineanu, Titu Maiorescu și mitropolitul Andrei Șaguna, spunea muzeograful Nicolae Moldovan, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani, cel care a adunat mărturii, documente și fotografii și a realizat monografia localității Vâlcele.
Din păcate, stațiunea și-a pierdut strălucirea de altădată, vilele au fost lăsate în paragină și, fără a vedea fotografiile de epocă, greu ți-ai putea imagina vremurile sale de glorie, când fanfara cânta în parc, iar aleile erau pline de turiști ieșiți la promenadă. Astăzi, stațiunea Vâlcele trăiește în anonimat, dar apa minerală continuă să curgă.
Și curge…Localnicii își spală cizmele de cauciuc sub jetul de apă minerală, iar orășenii vin de la zeci de kilometri pentru a lua apă de izvor. Aici există și singura fabrică de îmbuteliere manuală a apei minerale medicinale, o apă pură, fără adaosuri și ”îmbunătățiri”.
”E îmbuteliată așa cum vine din pământ, fără nicio intervenție, fără a scoate sau a introduce ceva. Apa ajunge la cumpărător așa cum a fost făcută și echilibrată în cel mai performant laborator pe care îl cunosc — natura”, spunea Silviu Manole, patronul societății Wega Invest.
La Șugaș Băi, o mică și cochetă stațiune de vacanță aflată în apropierea municipiului Sfântu Gheorghe, se găsește izvorul Elisabeta, folosit de sute de ani ca remediu împotriva bolilor hepatice și a gastritelor.
În nordul județului, la Balvanyos, se află ”izvorul de ochi”, care tratează conjunctivitele. Copacii din jurul izvorului sunt acoperiți cu o puzderie de batiste folosite de cei ce și-au spălat ochii cu apa miraculoasă și care cred spusele bătrânilor că astfel vor scăpa de boli.
Printre miile de izvoare de apă minerală din județul Covasna există unul care poate ”prezice” cu exactitate vremea cu 24 de ore înainte. Este vorba despre izvorul ”Putya” din localitatea Micfalău, denumit de localnici ”izvorul meteorolog”. Dacă apa e tulbure înseamnă că va ploua, iar dacă e limpede atunci va fi soare. Localnicii spun că izvorul nu a dat greș niciodată în decurs de sute de ani și că au mai multă încredere în ”prezicerile” acestuia decât în buletinele meteorologice prezentate la televizor.
Numai în jurul orașului stațiune Covasna, unde există singurul spital din România de recuperare în urma bolilor cardiovasculare, se găsesc peste 1.000 de izvoare de apă minerală, iar exemplele ar putea continua cu izvoare cunoscute încă de pe vremea romanilor.
Geneza apelor minerale este legată în mare parte de fenomenele post-vulcanice din zonă.
”Trecând prin straturile succesive de sol, apa spală și dizolvă mineralele și sărurile din adâncimile pământului și iese la suprafață încărcată de gaze și săruri minerale”, explică geologul Kisgyorgy Zoltan din Sfântu Gheorghe, care deține o bogată colecție de etichete de apă minerală adunate de-a lungul a peste trei decenii. Are mai mult de 1.000 de exemplare, iar cea mai veche etichetă e datată 1902 — Izvorul Maria din Malnaș. Dacă citești compoziția chimică de pe etichete îți poți da seama că fiecare apă minerală e unică în felul ei.
Conștiente de comoara din adâncuri, autoritățile covăsnene au demarat, împreună cu cele din Harghita, un proiect menit să revigoreze câteva stațiuni lăsate în paragină, dar și să dezvolte alte câteva localități cu potențial balnear. L-au numit ”Drumul apelor minerale”, un drum ce străbate localitățile Bixad, Belin, Malnaș, Vâlcele, Bodoc, Șugaș-Băi, Mărtănuș, Baraolt din județul Covasna și Borsec, Tușnad, Jigodin, Homorod, Remetea din județul Harghita. Au investit 10 milioane de euro, din care mai mult de jumătate din fonduri europene.
În orașul Baraolt a fost reabilitat ștrandul, la Bodoc a fost construită o nouă mofetă, au fost amenajate două izvoare cu apă minerală și a fost construită o nouă clădire pentru băi. La Malnaș au fost reamenajate pavilioanele a două izvoare și parcul, iar la Șugaș și Vâlcele s-au construit centre SPA, cu bazine, băi turcești, saune finlandeze, săli de fitness și alte spații de agrement.
”Era nevoie de investiții pentru că degeaba ai atâta bogăție, dacă turistului nu-i poți oferi și altceva”, spunea primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad.
Pe vremuri, în majoritatea localităților din județ, exista câte o baie populară cu apă minerală, un fel de ștrand, să-i zicem așa, în care oamenii se scăldau pentru că le făcea bine la toate. Erau niște bazine mici din lemn, amenajate de regulă în desișurile pădurilor, în locurile în care se găsea câte un ”ochi de apă”. Cu timpul au fost abandonate și cotropite de vegetație, dar unii oameni au mai îngrijit, în trecere, izvoarele de apă minerală de care auziseră din bătrâni, de teamă să nu se înfunde și să li se piardă urma.
Autoritățile locale s-au gândit că ar putea atrage turiștii în zonă dacă ar reconstrui aceste băi tradiționale, așa cum erau ele odinioară. Nu neapărat pentru efectul curativ, cât mai ales pentru ineditul lor.
Odată cu ele au reînviat o tradiție — claca. Unii oameni au venit cu munca, alții cu materialele, iar alții cu mâncarea pentru voluntari. Așa au fost refăcute o parte dintre aceste piscine, la Cernat, Bodoc, Olteni, Peteni și Hătuica, unde orice turist poate petrece în liniște câteva ore departe de vacarmul orașelor și grijile de zi cu zi.
Președintele Consiliului Județean Covasna, Tamas Sandor, spunea că acest proiect este important nu doar pentru că oferă noi perspective turismului local, ci și pentru păstrarea tradițiilor secuilor din zonă.
Covăsnenii au dedicat apei minerale și un festival, intitulat ”Aquarius”, prin care și-au propus să popularizeze apele minerale, mai ales pe cele neîmbuteliate, de izvor. Specialiștii spun că nu toate apele minerale ”rezistă în sticlă”, prin urmare ca să nu-și piardă proprietățile și să aibă efecte curative trebuie băute direct de la izvor.
Festivalul are loc în fiecare an în altă localitate, iar apele minerale sunt aduse în butoaie. Cu acest prilej au loc degustări și concursuri de băut apă minerală, expoziții de etichete, fotografii și cărți poștale vechi, prelegeri științifice, concerte și spectacole de divertisment și, spre deliciul publicului, un tradițional concurs de preparat clătite cu apă minerală.
Ca să poți recunoaște o apă minerală de calitate trebuie să fii atent la compoziție. Specialiștii recomandă să citești eticheta și să alegi o apă minerală care să îți ajute organismul, deci să conțină mineralele care îți lipsesc.
Covasna nu e un județ sărac, dacă ținem cont că are una dintre cele mai valoroase resurse naturale — apa minerală. O bogăție ce izvorăște necontenit și apoi se întoarce în pământ.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
